Am terminat Anglia, Anglia, de care scriam zilele trecute. Mi-a plăcut, dar am rămas cu o nedumerire total neesențială pentru subiectul cărții. Să ne închipuim următorul scenariu (plauzibil, în zilele noastre). Economia se duce și mai rău de râpă, industria dă faliment, prețurile cresc, orașele sunt părăsite.. Până aici totul clar și limpede. Dar cum arată lumea asta? Mormane de gunoaie rostogolindu-se pe străzi? Sau floricele crescute sălbatic peste resturile fostei civilizații? Filmele americane tind să privilegieze primul scenariu. Propria mea experiență de trecut cu mașina prin sate uitate de fondurile europene îmi spune că stația de autobuz de pe vremuri arată acum mai degrabă ca un tomberon decât ca un cuib de pitulici. Sărăcia și privațiunile nu te duc neapărat spre natură. Decât, poate, dacă ești englez.