Am terminat Anglia, Anglia, de care scriam zilele trecute. Mi-a plăcut, dar am rămas cu o nedumerire total neesențială pentru subiectul cărții. Să ne închipuim următorul scenariu (plauzibil, în zilele noastre). Economia se duce și mai rău de râpă, industria dă faliment, prețurile cresc, orașele sunt părăsite.. Până aici totul clar și limpede. Dar cum arată lumea asta? Mormane de gunoaie rostogolindu-se pe străzi? Sau floricele crescute sălbatic peste resturile fostei civilizații? Filmele americane tind să privilegieze primul scenariu. Propria mea experiență de trecut cu mașina prin sate uitate de fondurile europene îmi spune că stația de autobuz de pe vremuri arată acum mai degrabă ca un tomberon decât ca un cuib de pitulici. Sărăcia și privațiunile nu te duc neapărat spre natură. Decât, poate, dacă ești englez.
Categorie: ganduri neesentiale
Graham Greene vs Ileana Vulpescu
Că tot vorbeam de Graham Greene într-un post precedent.. După luni de eforturi disperate am terminat Patria m-a făcut om. E unul din romanele de început, aşa că nu e la fel de bine închegat ca restul, care m-au captivat mai mult.
Ce-mi place la Greene e că personajele lui sunt opusul personajelor din cărţile Ilenei Vulpescu. Dacă la Ileana Vulpescu există o grămadă de eroi pozitivi total şi câţiva, mai puţin importanţi, negativi, la Greene nu am băgat de seamă să existe eroi total pozitivi. Toată lumea are o nebunie, un secret, o dudă sau un pitic pe creier. Nici un erou nu e bun. Arată oarecum a oameni normali. Şi îmi mai place că nu sunt prea multe înflorituri din condei, metafore, epitete si alte figuri de stil de care majoritatea scriitorilor nu pot să scape. Şi cu toate astea, reuşeşte să transmită foarte mult..
Cartescu 