Speranța moare, dar nu se predă

Nimic nu îți redă cheful de citit ca o hoinăreală printr-o librărie decent echipată. Recolta s-a dovedit a fi promițătoare. Am luat așa:

– 2 cărți de Henry Miller, una e Sexus, pe cealaltă m-am apucat să o citesc acum (pentru că e subțire și mi-e teamă de un angajament mai serios)

Zoomenirea, de Desmond Morris, care a scris Maimuța goală, pe care m-am apucat să o recitesc. Asta e continuarea, am o dezbatere cu o prietenă pe care trebuie să o combat. Nu mai știu ce susținea ea și ce susțineam eu, dar orice ar fi, voi fi pregătită.

Gena egoistă, de Richard Dawkins, în aceeași linie ca mai sus.

Marea despărțire, de C.S. Lewis, pentru că, după cum spune coperta, e singurul autor care face teologia suportabilă (ba chiar amuzantă într-un fel aparte).

Happy, happy!

3 gânduri despre „Speranța moare, dar nu se predă

Răspunde-i lui O prietena Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.