Am terminat Sînt o babă comunistă și o să-mi mai iau niște cărți de Dan Lungu, care scrie cam în stilul Ileana Vulpescu, sper să nu fie toate cărțile foarte asemănătoare.
Cât despre chestiunea de fond, mi se pare că o analogie care funcționează este cea cu anii de studenție. Sigur că stăteam în cămin, și în fiecare an trebuia să vopsim paturile și să reparăm tocurile la ferestre, dar ne distram foarte tare în timp ce făceam asta, și sigur că profii erau în mare parte depășiți iar unii ramoliți de-a dreptul și citeau cursul din niște pergamente antice, și ne tratau ca pe niște gândaci, dar ne distram și pe tema asta. Da, nu aveam bani și când reușeam să-mi cumpăr un plic de praf de capuccino era sărbătoare și visam ziua în care o sa-mi permit să-mi iau un demachiant Nivea, dar nici asta nu-mi dădea prea multe dureri de cap. Pentru că eram tineri și veseli și ne descurcam și în jurul nostru erau oameni la fel ca noi, și nu făceam parada modei și nu ne lăudam în ce străinătățuri am mai fost și cine avea chef, găsea câte un ONG unde să lucreze și care să-i dea o altă perspectivă despre lume și viață. Ne-am răsculat atunci? Nu, deși multe lucruri erau îngrozitoare și multe încă sunt. M-aș întoarce acum la căminele fără apă curentă, înghesuite și vechi și la prelegerile inutile și plictisitoare până la sinucidere? În mod cert, nu! Singurul lucru la care m-aș întoarce este simplitatea vieții de atunci, pe care am regăsit-o mai târziu, pe niște meleaguri considerate mult mai capitaliste. Poate despre asta sunt nostalgiile..
Cartescu 
Sunt de acord cu tine in privinta regretelor privind simplitatatea acelor vremuri fata de ultimii 20 de ani,…..a relatiilor interumane, poate, a stilului de viata, intr-adevar si poate toate acestea se pot constitui si intr-un posibil raspuns la vesnica framantare a actualei lipse de timp……..?
ApreciazăApreciază
Da, inainte nu cred ca se stresa lumea ca nu are timp.. Insa poate o sa ajungem si noi sa fim o societate mai asezata si o sa ne gasim un echilibru. In plus fata de lipsa de timp, e si (ne)siguranta ca intelegi ce ti se intampla. Aparent, e mai important sa intelegi decat sa fii de acord. Nu stam foarte bine la toleranta fata de incertitudine.
ApreciazăApreciază
cred ca simplitatea venea din predictibilitate – nu se stresa nimeni de job, de rate, de cursul euro, etc. drame si nefericiri existau si atunci, acum probabil ca ne-am format asa un ochi si o pofta sa le vedem si sa ne hranim cu ele. este minunat sa ai optiuni, sa poti vorbi si gandi liber . intre atunci si acum cred ca ne-am pierdut pe noi, oamenii
ApreciazăApreciază
Si pentru ca tot suntem la Nostalgii din vremurilea acelea (de altfel de trista amintire)….poate va amintiti si cum se facea haz de necaz (unele sunt actuale si azi, v. ultima) http://creve.wordpress.com/2011/11/20/bancuri-din-perioada-comunismului/
ApreciazăApreciază