Întrebări existențiale

Din recolta de la târg, am luat și eu cartea cea mai subțire, că mi-era lene de ceva mai serios.

După ce m-am zbătut într-un prim capitol în care traducătorul pare că trage dintr-o pălărie timpurile verbelor, am reușit să intru în atmosferă.

E o carte ca în viață. Ce dacă au venit marțienii? Ce dacă au mașini care plutesc, mănâncă pâine albastră, cumpără suc gastric de la oameni și au tentacule ca de caracatiță? Mult mai importante sunt pensia, timbrele, cârciuma, reumatismul.

Oare înseamnă asta că pierdem din vedere lucrurile mari, importante, din cauza micilor evenimente care ne umplu viața? Sau că asta este viața, micile evenimente, ziua de salariu, certuri cu colegii, petreceri la firmă, gheața pe mașină, frâna stricată, dureri de încheieturi, o carte bună, o bârfă cu prietenii.. Până la urmă cine spune că marțienii nu colectează și ei timbre, nu așteaptă pensia și nu bârfesc cu prietenii la cârciumă?

to bad writing

Am mai citit Bukowski acum ceva ani, dar nu reușesc să îmi amintesc ce, probabil Notes of a Dirty Old Man sau Tales of Ordinary Madness, nu-mi amintesc nici măcar dacă în traducere sau nu, o să mă interesez, împrumutasem cartea de la același prieten care mi-a facut-o și pe asta cadou, oricum, e imperios necesar să-mi peticesc memoria.

Am citit prefața înainte de a citi Pulp și a fost ca și cum aș fi văzut soluția unei ghicitori înainte de a avea șansa de a mă gândi singură cum se rezolvă. Am fost foarte dezamăgită, trebuia să fie un spoiler alert înainte, nu să capeți cheia înainte de a ști care e ușa.

Și totuși cartea mi-a plăcut. Am citit-o repede, și ăsta e cel mai bun semn.

Tocmai am găsit un review care spune că e un roman prost. Citindu-l, îmi dau seama că dacă nu aș fi citit prefața mai întâi, aș fi crezut la fel. Morala? Nu întotdeauna apuci să găsești semnificații pentru toate prostiile care ți se întâmplă, dar dacă tot ți se servește una pe tavă, poate nu strică să o folosești.