Prietenia, acest arhaism suspect

M-am apucat de această carte în paralel cu alta, de duzină și de spălat creierii, dar cu un început asemănător. Două „ele”, 40 something, casă, copii, soț regulamentari, se trezesc că viața lor e dată peste cap. Cartea ușurică a fost executată rapid, era oricum genul care se citește pe plajă și apoi se pasează altcuiva care are niște ore de pierdut și niste neuroni de protejat.

Cele 40 de legi ale iubirii, însă, s-a dovedit a fi mai dificil de citit. E scrisă pe două planuri, poate la sugestia editorului care s-a temut că o lucrare despre poezia mistica sufită din secolul 13 nu va ridica masele în picioare de entuziasm, așa că au lipit deasupra povestea contemporană a femeii de care ziceam mai sus. Eu însă m-aș fi lipsit de ea, nu mi se pare că adaugă cine știe ce.

Povestea din secolul 13 însă este interesantă. Este povestea prieteniei dintre poetul Rumi și dervișul Shams din Tabriz. O poveste cu implicații religioase profunde, pe care multă lume s-a străduit (cel puțin online) să o elibereze de conotațiile gay (pe care alții s-au străduit să le adauge). Pe mine povestea m-a emoționat, iar interpretările m-au întristat peste măsură. Nu că ar fi ceva în neregulă să fii gay, dar _asta_ iese în față din povestea lor? Really?

cârcoteli

Terminasem niște cărți și nu se lipea nicio altă carte de mine, așa că am citit câteva capitole din Universul într-o coajă de nucă a lui Hawking, în traducere de la Humanitas. Am fost dezamăgită. Este primul și singurul loc în care am aflat despre viteze „supraluminoase”, de era să nu pricep ce sunt alea. Nu că m-aș fi îndoit de terminologia fizicii moderne folosită de traducătorii de StarTrek, dar am dat și un search pe Google, așa, ca să dorm liniștită. Da, viteza superluminică are legătură cu premiul Nobel, neutrini și savanți. Cât despre viteza supraluminoasă, ea nu există decât în capul traducătorilor respectivi, cele mai apropiate hit-uri fiind despre LED-uri și cunoașterea lui Dumnezeu. Mă gândesc eu scărpinându-mă în cap: asta o fi vrut să scrie Hawking? Aparent echipa de traducători Humanitas așa crede, că a publicat o carte despre iluminatul interior (în orice sens vreți să o luați, LED sau religios).

Și a doua cârcoteală: ultimul capitol se numește în original Brane new world, un joc de cuvinte care combină un termen din teoria branelor fie cu expresia brand new world (având în vedere că orice univers e rezultatul coliziunii a două brane – sau ceva de genul, dar nu despre asta e vorba), fie cu brave new world a lui Huxley (care vorbește despre ingineria socială, mai ingenios, dar mai puțin probabil). Sau poate chiar cu brain new world,  cine știe? În mod cert nu editorii sau traducătorii de la Humanitas, care nu au găsit de cuviință să dea nici o explicație și au tradus titlul „Brana lume” nouă (ghilimelele haotice le aparțin). Tare, nu?