Back

Da, a trecut timpul, nu am nevoie să mi se amintească acest lucru, sunt și eu conștientă, așa că hai să nu despicăm firul in patru și să trecem mai departe, la alte lucruri, nu știu dacă mai serioase, dar cel puțin altele.

Ieri am primit un pachet(el) de cărți. Nu intenționam să cumpăr nimic, sau cel puțin nu pe acestea, dar uite că așa s-a potrivit, am comandat alte chestii și pentru că mi se pare aiurea să deranjez curierul doar pentru 3 manuale subțiri sau un calendar, m-am ales cu ce se vede.

IMG_20180109_213004[1]

– How to be German in 50 easy steps – Asta e din cauza calendarului, e o poveste mai lungă, dar am constatat ca este imposibil să găsești pe meleagurile noastre un planner de perete, așa că am comandat pe Amazon și, din vinovăție că plătesc mai mult pe transport decât pe obiect, am mai luat diverse, printre care și această carte, sper amuzantă, în mod cert bilingvă deci măcar îmi pot exersa și aduce la febră musculară germana. Și apoi, în trecut, m-am distrat foarte tare cu Cum să fii englez, a lui George Mikes, pe care am împrumutat-o cuiva și dusă a fost, și cu The Undutchables (dar fără nicio intenție de a învăța limba olandeză).

– Pe vremuri îmi plăcea Amelie Nothomb, în special înainte să o citesc în franceză, când eram liberă să îmi închipui cum ar suna în franceză și să mă distrez de două ori (în mod ciudat, când chiar am citit-o în franceză nu mi s-a mai părut așa fun). Așa că am luat O formă de viață, cu speranța sinceră că nu am mai citit-o la un moment dat și am uitat.

– Fără vreun motiv anume, în afară de reducere și faptul că apărea la recomandări, mi-am luat David Lodge – Cât să-ntindem coarda?. Am văzut pe copertă că Graham Greene (care mie îmi place) a spus că e foarte amuzantă, apoi am descoperit că Lodge a scris un roman (probabil oarecum biografic) despre Greene, dar nici o problemă, e bine să mai citești și altceva.

– Știrile de Alain de Botton. Am mai citit de el niște cărți, nu știu dacă e înrudit cu The Book of Life, dar la nivel de filosofie de viață așa pare.

– Micul Pateric, de Savatie Baștovoi, pentru că sunt în căutare de surse de educație morală și nimic nu este de trecut cu vederea. Așa, de o distracție, căutați pe Google cuvintele educație morală copii și vedeți care e primul hit. De vis, nu?

Ne vedem peste 4 ani.

Nu înţeleg..

image

Mi-a luat aproape 6 saptamani sa termin aceasta carte. Nu e Shogun, are max 2 cm grosime, format mic, de poseta. Am primit-o de la o studenta de care sunt mandra, printre altele, pentru ca a inteles lucruri pe care eu nu.
La inceput, mi s-a parut un fel de Numele trandafirului islandez, dar apoi s-a transformat intr-un film de Quentin Tarantino, cu zombi, vampiri, samurai, the works. Indubitabil, autorul are umor. Genul de umor care te face sa cauti butonul de panica pe sub birou in timp ce zambesti tamp pentru ca ai uitat sa-ti misti fata. Cat despre aspectele religioase, ele sunt ori prea profunde, ori prea superficiale, nu m-am decis. In mod ciudat, mi se pare ca filmul corespunzator ar putea fi o capodopera in genul Mulholland Drive meets The girl with the dragon tatoo (varianta cu Daniel Craig si textile de la Ikea – de departe mai estetica decat originalul si viata reala in general).