(ne)clar de toți și toate

E a treia carte pe care o citesc de Romain Gary și pare că e un autor cu multe stiluri. Cartea asta, Clar de femeie, e una scurtă și aduce pe alocuri a Boris Vian, dialogul e cumva fantastic și dificil de înțeles fără a face salturi mari încolo și încoace. Sau poate vremurile astea uscate și concrete mă țin departe de orice e câtuși de puțin subtil. E un fel de poveste de iubire, de fapt sunt mai multe povești de iubire, mie mi-a fost greu să empatizez cu unele din ele, dar poate și asta e doar consecința unor locuri comune plantate în capul meu. Cam asta am simțit citind cartea, o nepotrivire culturală, de timp, spațiu și mediu. Am citit că s-a făcut un film dupa carte, cu nume celebre dar review-uri proaste, nici nu știu dacă l-aș vedea. Povestea paralelă a dresorului de animale m-a impresionat mai mult, poate grotescul ei îmi este mai familiar decât iubirile eterice trăite de personajele principale. Nimic din ce spun nu e o critică a cărții; mai degrabă nu m-am ridicat eu la înălțimea ei.