Readability: dacă ești cunoscător de teorie și doctrine economice și mai ai habar și de politica și politicile din SUA și în plus nu erai copil acum 12 ani, bănuiesc că se citește ușor. Eu una nu îndeplinesc decât parțial prima condiție și foarte puțin pe a doua, așa că m-am oprit de câteva ori să-mi trag sufletul. Altfel, tonul este amuzanto-academic, ca și cum ai avea în față un profesor (sau doi în cazul ăsta) foarte competent care face glume cu tine și încearcă să dumb it down a bit, dar nu uiți nicio secundă că tu nu faci glume cu el.

De bine: Că explică de ce oamenii aleg prost sau nu aleg și de ce în multe situații nu e posibil să ai o arhitectură a alegerilor neutră (adică trebuie să ai una, care în mod inevitabil va împinge oamenii spre diverse alegeri). Că pe tot parcursul și în special la final consideră contra-argumentele și le adresează. Că exemplifică pe larg și în domenii variate construirea unei astfel de arhitecturi.

De rău: Că e foarte ancorată în realitățile din SUA, deși ocazional, la imboldul editorilor sunt convinsă, consideră și exemple din Europa. Că, din câte am înțeles eu, dansează diplomatic în jurul chestiunilor politice, doar nu vrem să supărăm pe nimeni.  Că unele aplicații nu sunt clare, de exemplu cea cu privatizarea căsătoriilor; sunt complet de acord cu tot ce spun ei acolo, dar nu înțeleg care este legătura relevantă cu nudge-urile.

Per ansamblu, o carte care trebuie citită și merită să faci și ceva efort să înțelegi. Din păcate, sentimentul meu este că dacă ai mai mult efort de făcut (adică dacă nu înțelegi fundamental cum funcționează anumite treburi economice, sau nu înțelegi anumite doctrine), nu prea ai șanse să iei din ea mai mult decât referințe anecdotice.

Mai multe resurse: aici este un site abandonat, aici niște chestii interesante despre behvioural economics și cam atât.