Cred că există un moment potrivit pentru fiecare carte, deși nu întotdeauna cel pe care l-ai fi anticipat. M-am apucat să citesc Dezonoare, de Coetzee, într-un moment în care eram în impas cu alte două – trei cărți pe care le-am tot început și le-am tot lăsat. Sunt unele cărți care mă entuziasmează și pe care nu pot să le las din mână și mă fac să plâng tare sau să râd tare sau să cad în reverii filosofice. Cărțile lui Coetzee, pentru mine, nu sunt așa. Îmi place însă sinceritatea lor, faptul că personajele sunt autentice, de cele mai multe ori în detrimentul lor. Efectul cărților asupra mea este că mă aduc cu picioarele pe pământ, mă scutură de basme și happy ending-uri, ceea ce nu poate fi decât benefic.
Planuiesc sa vad si filmul.
Cartescu 