Tot căutând Picnic la marginea drumului, o să citesc încet, încet, tot ce s-a tradus pe la noi de frații Strugațki. Săptămâna trecută am fost la Librăria Bastilia, m-am jurat că nu cumpăr nimic, apoi m-am jurat că nu cumpăr nimic prea scump, în fine, mi-am luat Piciul, un roman polițist cu Melania și o carte pentru fiică-mea pe care vreau de mult să o citesc eu, ca să aflu de ce se cheamă lumea lui Momo așa.
Mi-a plăcut Piciul, e o carte subțirică, seamănă cu o piesă de teatru pe care o poți monta în orice spațiu echipat cu un proiector și spectatori cu imaginație. Per ansamblu, e mult mai puțin satirică decât celelalte cărți dar și mai criptică. Cartea te lasă cu multe întrebări și are un final destul de trist.
Cartescu 