Încet, încet îmi revine memoria.. Am mai citit şi cartea asta, mi-a împrumutat-o o prietenă, e despre glume şi filosofie. Nu aş merge aşa de departe încât să spun că poţi învăţa filosofia citind glume, dar dacă ai vreun gând să o înveţi, poţi face o pauză de Hegel ca să râzi un pic cu Tasso şi Dimitri.
Mie mi-a plăcut asta:
Cabinetul unui doctor, asistenta îl anunţă:
– Domnule doctor, în sala de aşteptare este omul invizibil!
La care doctorul răspunde:
– Spune-i te rog că nu-l pot vedea azi!
Dacă aveţi răbdare să citiţi explicaţia glumei, vă puteţi apuca şi de chestiuni mai serioase. Oare câţi oameni invizibili nu am putut vedea astăzi?
Cartescu 