Cu fericirea

Asta e cartea. Am citit o parte din ea și am următoarele impresii:

1. Nu, nu e ca un roman polițist, cum zicea cine a scris review-ul în Psychologies. Mai citește, dragă, și tu un roman polițist, că nu prea mai știi cum arată pe dinăuntru!

2. Zilele trecute m-am străduit profund să scriu o lucrare pentru doctorat cu un anumit număr de cuvinte dar cumva reușisem să spun ce aveam de spus mai repede și nu știam ce să mai fac. Am fost profund invidioasă pe autoarea cu fericirea că ajunsesem la pagina 100 și îmi zbârnâia în cap senzația că nu sunt decât 3 idei pe care a reușit să le spună în mii și mii și mii de cuvinte fără să pară prea tare că s-a repetat.

3. Traducătoarea trebuie dată afară. Nu numai că e superficială și nu știe engleză, dar nu știe nici română. Ca atâtea altele. Sau poate e tot ea, cu multe victime. Păcat.

Promit solemn și jur pe cravata roșie că o să scriu mai des, mai ales că și acolo, în carte, așa scrie să fac, în orice caz azi sunt în genul de dispoziție în care nu aș mai folosi nici un semn de punctuație, doar provizoriu, sau cel puțin punctul l-aș trimite în concediu o vreme, să lase lucrurile să curgă, să se întâmple, să nu se termine. Dacă ăsta ar fi un dialog aș răspunde că nu se termină, e doar o etapă bla bla, nu prea am chef acum de etape, am chef să aberez fără nici o temă impusă. Mâine mă apuc să caut bloguri de oameni care știu să scrie. Mi-am mai făcut și eu unul, dar e din categoria serios, că ăsta cu cărți, mă înțelegeți, e for fun. Aiureli..

Pe scurt, între timp..

Secundele trec ca anii, se pare.. Să reluăm. Nu, nu a mers cartea cu epistemologie în titlu, era scrisă de un român care a crezut că toate cărțile serioase trebuie să fie și plictistoare pînă la explozia venelor, așa că am încercat un Karl Popper, am progresat un capitol, apoi am uitat că îl citeam, semn rău, zic eu, mi-am luat o carte de psihologie, e super ok, e chiar un manual dar comestibil și pe alocuri prietenos. Nu l-am terminat, am mai început o carte care promitea să-ți explice diverse chestii, chiar am învățat din ea cum se calculeaza SPF-ul la creme, inestimabilă informație, o să mai citesc.

Ieri am fost în librăria mea preferată din Titan și mi-am luat 3 cărți. Citisem în Psychologies despre o carte care te învață să fii fericit, scrisă de o persoană de știință, ca altfel nu pot să-i spun. Pe lângă ea am mai luat două, una care să mă învețe cum să-mi cresc copilul, mă rog, să-mi spună ce greșeli am făcut până acum și ce se mai poate repara în următorul an, și una din seria 150 de experimente, care te ajută să afli mai multe (nu cred ca merge până acolo încât să spună că o să și înțelegi) despre sexul opus. Măcar mă străduiesc.