Mi-a luat o lună să o termin, dar nu pentru că ar fi cine ştie ce profunzimi în ea, ci tocmai pentru că nu erau. Am citit pe undeva că o să facă (or fi făcut deja?) film după cartea asta. Foarte bine! Nu pot decât să-i facă un serviciu. Filmul va fi cu certitudine mai bun.

Unele cărţi sunt atât de bine scrise încât ai impresia citindu-le că e uşor să scrii, că uite cum vin cuvintele singure, în mod natural, să spună ceea ce este de spus în singurul mod posibil. Testamentul nu este una dintre aceste cărţi. Am citit-o pentru că am primit-o cadou de la cineva care a crezut că Grisham este scriitorul meu favorit, cine ştie ce asociere fonetică o fi făcut.